Inca un film de Jeunet, care isi incearca abilitatile cu toate tipurile de film - comedie neagra, dark fantasy, SF, "white" comedy & fantasy si war drama.
Un long dimanche de fiancailles, cat este el de war drama si romance, pastreaza cateva din ingredientele retetei de care vorbeam acum cateva zile: culorile retro interbelice, un narator curios ca un detectiv particular, putina magie, foarte multa delicatete.
Firul povestii e cam labirintic, dar nu te tine pe marginea scaunului - dupa o vreme renunti chiar sa mai iei notite si te duci cu valul, captivat aproape fara voie de viata ca-n filme.
7.7/10
Jan 30, 2009
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
3 comments:
Foarte buna atmosfera aia de senzational de inceput de secol:) Greu sa realizezi asa ceva aproape la 100 de ani dupa.
... iar lui Tautou ii sade bine. e frunos cand un scenariu este scris avand de la inceput clar si cine va juca in film.
l-as fi notat cu 8,5 , desi l-am vazut deja de cativa ani, poate cu alti ochi :)
Post a Comment