Savage Messiah (1972)

Inapoi la Ken Russell pentru un film biografic despre sculptorul Henri Gaudier-Brzeska.

Inainte de Primul Razboi Mondial un artist francez cam zaltat (Henri) se indragosteste de o scriitoare poloneza (Sophie) de doua ori varsta lui, careia nu-i place sexul, asa ca locuiesc impreuna numindu-se de convenienta frati, pentru ca nu pot trai unul fara altul.

Am apreciat scenariul alert, replicile plesnitoare (desi poate cam cabotine... but then again, you do have to exaggerate to make a point) povestea tumultoasa, furtuna sentimentala pe care cei doi o tuna unul peste altul.

Mi-a placut si culoarea autentica a vremii (in jur de 1910), si avangardismul artistic, foarte bun jocul actorilor principali si chiar si al lui Helen Miren, sufrageta blonda revolutionara.

Filmul, in sine, ca tot artistic, nu mi-a placut prea mult. Ii lipseste un pic de intimitate, iar pasul la care merge Russell e cam rapid pentru un privitor care vrea sa se mai opreasca sa miroasa si trandafirii.

6.5/10



daca nu aveti ce face, il puteti vedea pe tot aici (pe bucatele)