Apr 4, 2009

Coraline (2009)

Nu pot sa imi dau seama de ce nu prea mi-a placut Coraline. Pentru ca citisem cartea? Pentru ca nu prea mi-au placut desenele in sine si nici stop-motion-ul nu e felia mea preferata de prajitura? Pentru ca e un pic cam "prea pentru copii"? Oare mi-au ramas mici si "desenele animate"?

Filmul lui Selick (The Nightmare Before Christmas) ridica povestioara lui Gaiman de la rangul de carticica pentru copii la film PG rated, de la stadiul de poveste un pic sumbra, Gaiman style, despre lumea de dincolo, la un autentic horror story animat.

Mi-a placut deci pentru ca e mult mai dark si fantasy-oriented decat cartea, care pare, uitandu-ma inapoi acum, o reproducere insipida dupa film. Scenele de musical si vodevil sunt grotesti exact atat cat trebuie, iar personajul negativ e cat se poate de gotic.

Si totusi, despite the visual treat, m-am plictisit ingrozitor. Probabil nu a fost deloc o idee buna sa citesc inainte cartea. M-am trezit totusi regretand intens ca am crescut cu Balanel, Miaunel si amarata de gala a desenului animat. E o minunata lume noua a animatiilor.

7.5/10

1 comments:

Rin Tin Tin said...

L-am vazut si eu. E o poveste pentru copii care nu merge la oameni mari si o poveste pentru oameni mari care nu prea merge la copii. Sunt sigur ca si cartea e la fel.
Didn't like it. Stilul insailat al lui Gaiman, cu o gramada de referinte, nimic original, si, pe undeva, o premiza foarte cheap. Jidanesc:)